miercuri, 4 noiembrie 2009

Cat de libera trebuie sa fie libertatea de opinie?

...
Controversele ne marcheaza existenta si definesc in mare masura felul in care comunica oamenii. E normal sa fie asa. In definitiv, este greu sa cadem cu totii de acord pe teme de genul: "sunt manelele o forma de arta?", "care partid are ideologia cea mai potrivita pentru Romania?" sau "cine sunt primii 10 romani din toate timpurile?". Evident ca niciun om cu simtul ratiunii nu se asteapta ca discutiile pe marginea acestor controverse sa le lamureasca odata pentru totdeauna. Cu toate acestea, cu totii vedem in dialogul dintre partile implicate o modalitate indispensabila de a desavarsi intelegerea publicului despre tema in cauza. Chiar partile "beligerante" au de castigat de pe urma efortului de a-si rafina argumentele din dorinta de a convinge spectatorii despre justetea pozitiilor lor.

Constient de aceste beneficii, orice jurnalist onest cauta sa surprinda diversitatea opiniilor legate de controverse, acordandu-le partilor o atentie relativ egala, creand astfel premizele ca publicul sa isi formeze o opinie informata. Este aceasta oare atitudinea potrivita intotdeauna?

citeste tot

Cu toate ca acordarea unui timp de antena egal partilor aflate intr-un conflict de idei pare lucrul cel mai democratic cu putinta si, cel putin teoretic, ne asigura o informare comprehensiva asupra controversei in discutie, nu consider ca acest lucru se impune in domenii unde exista deja un consens stiintific deja stabilit. Dimpotriva, este chiar periculos si jurnalistul greseste mult daca insista pentru emisiuni "echilibrate".

Sa ma explic.
De-a lungul timpului stiinta a largit considerabil orizonturile cunoasterii, astazi noi fiind privilegiati in comparatie cu stramosii nostri. Stim ca Pamantul este aproximativ sferic, cunoastem cu destula precizie dimensiunile si compozitia acestuia, ne stim locul in sistemul solar si galaxie. Dezvoltarea fizicii teoretice de la inceputul secolului XX a pus bazele tehnologiei fara de care astazi ne simtim neputinciosi. In aceste domenii ni se pare de-a dreptul ridicol sa acordam prea multa atentie acelor cativa indivizi care contesta consensul stiintific si considera ca Pamantul este neted ca o clatita iar satelitii de comunicatii se invartesc in cerc pe cer intr-un plan perpendicular pe suprafata plata a Terrei. A nega pe bloguri modelul teoretic al fizicii cuantice este un gest care tradeaza ignoranta in conditiile in care tocmai mediul in care are loc provocarea, calculatorul legat la internet, este o dovada a stiintei contestate. Cu siguranta ca un jurnalist cu reputatie ar creea multa confuzie daca ar insista sa prezinte astfel lucrurile.

Din pacate nu toate ramurile stiintifice beneficiaza de pe urma unor dovezi atat de usor vizualizabile. Medicina alopata este una dintre cele care sunt intr-o perpetua provocare din partea populatiei. Acest lucru se intampla pe o scra din ce in ce mai larga desi a inregistrat succese majore, eradicand prin vaccinare o boala (variola), diminuand foarte mult incidenta altora (poliomielita, varicela, oreionul, gripa etc.) si tratand mult mai bine bolile acute si cronice. Speranta de viata este astazi la valori la care generatiile precedente nici nu indrazneau sa spere. Evident ca in legatura cu viata omului nu trebuie sa cadem intr-o stare de automultumire si sa incetam a mai cauta remedii la multele boli inca fara leac. Totusi, dorinta de a vedea mai multe rezultate pozitive n-ar trebui sa ne faca sa nu vedem si sa nu apreciem ceea ce s-a obtinut pana acum.

Una dintre cele mai aprinse controverse din zilele noastre se refera la eficacitatea, siguranta si utilitatea vaccinarii in general. Si iata ca laolalta cu medici, capabili sa exprime coerent consensul stiintific, cu complicitatea jurnalistilor manati de idealurile echidistantei isi gasesc timp de antena preoti, filozofi si alte persoane fara nicio pregatire medicala care colporteaza fara rusine informatii false, jumatati de adevaruri scoase din context cu scopul de a manipula opinia publica inspre respingerea vaccinarii.

Eroarea jurnalistilor echidistanti este majora intrucat stiinta nu este o chestiune de opinie ci una de dovezi. Nu suntem indreptatiti sa avem opinia ca Pamantul este plat, ca ar avea in jur de 6000 de ani vechime si nici ca vaccinarea este mai degraba daunatoare. Este rezonabil doar sa solicitam dovezile care stau la baza afirmatiilor oamenilor de stiinta si sa cautam sa le intelegem, poate punand mana pe manualele de liceu sau pe cartile de popularizare. Noi din pacate nu facem acest lucru. Poate din lene, poate manipulati si disperati, recurgem la leacuri babesti, la medicina alternativa sau pur si simplu recurgem la rugaciuni crezand in promisiunile desarte ale unor neaveniti.

Intr-o tara cuprinsa de isteria moastelor, nimeni nu se intreaba cum de nu suntem mai sanatosi si nu avem o speranta de viata mai mare decat alte neamuri care nu au obiceiul de a atinge in scopuri curative cadavre mai bine sau mai rau conservate.

Constat cu parere de rau ca la aceasta stare de confuzie contribuie si acei jurnalisti care, pe teme medicale, dintr-un ideal profesional prost inteles acorda o atentie egala atat profesorilor in medicina cat si profesorilor in teologie.

Dupa ce in urma cu o saptamana la “Trenul vietii” la B1TV nume prestigioase din medicina romaneasca au sustinut vaccinarea impotriva cancerului de col uterin iata ca peste cateva zile nume importante din teologia romaneasca dadeau pelerinilor sperante desarte in vindecari miraculoase.

Notiunea de dovezi necesare sustinerii afirmatiilor nu a primit nicicand o lovitura mai puternica.

Astept cu frica in san ziua in care fizicienii romani care lucreaza la CERN in Geneva vor fi succedati in vreun talk-show de niscai mistici exaltati, gata sa ne explice ei de ce Large Hadron Collider este lucrarea diavolului. Si asta in numele echidistantei jurnalistice!
...

10 comentarii:

Amiraelus spunea...

1. Tu te poti exprima pe acest blog pentru ca exista libertatea de opinie. Fii sigur ca in lipsa ei ar fi cineva care ti-ar cenzura manifestarile. Excluderea opiniei contrare este modul de functionare al dictatorilor, inchizitorilor si dogmaticilor in general.
2. Faci generalizari nepermise, de genul: daca un vaccin a fost bun, toate sunt bune si vaccinarea este un un lucru de dorit prin el insusi; daca un lucru este bun pentru mine, atunci este bun pentru toata lumea, etc..
3. Cu putine exceptii (cele pe care le-ai verificat personal), dovezile stiintifice la care te raportezi au ajuns la tine pe aceleasi canale prin care au ajuns si contradovezile. Cum ai decis in care sa ai incredere?
4. Nu cred ca esti nici medic si nici teolog. La ce te raportezi cand alegi partea pe care sa o crezi? Daca stii deja ca unele informatii (de exemplu, cele tehnostiintifice) sunt accesibile doar in anumite conditii, cu un anumit efort si daca acela care le cauta are o anumita calitate, atunci cum de ai incredere in simpla ta "gandire rationala" cand intalnesti informatii din domenii la care nu ai de fapt acces?
5. Legat de dispute, este amuzant ca iti imaginezi ca ar putea exista vreo opinie subiectiva vreodata fara sa existe opinia subiectiva egala si de sens contrar. Oricat s-ar stradui dogmaticii sa ii ucida pe ceilalti.

Oti spunea...

Draga Amirale, hai sa-ti raspund punct cu punct:
1. Titlul postarii este nitel fortat, pentru a stimula dezbaterea. In text ma refer doar la conduita jurnalistilor care, in opinia mea, ar trebui sa fie mai atenti cu "timpul de antena" pe care-l acorda celor care contrazic consensul stiintific.
2. Din fericire, nu trebuie sa ma crezi pe mine pe cuvant. Eu doar rog pe toata lumea sa analizeze dovezile din spatele afirmatiilor. Vaccinurile aflate la vanzare au fost aprobate printr-un sistem foarte riguros de control. EMEA este organismul european, FDA este cel american, ANM este cel romanesc. Ele dau unda verde medicamentelor si vaccinurilor, bazandu-se pe studii clinice care cuprind mii de pacienti, nu doar cazuri disparate, scoase din context. In medicina, ca si in alte stiinte, se aplica metoda stiintifica, plecand de la presupunerea ca orice lucru afirmat trebuie dovedit.
3. Aici avem de-a face cu un transfer de credibilitate. Evident ca niciun om nu poate stapani toate domeniile stiintei moderne. Cei mai multi dintre noi, nu stapanim bine niciun domeniu. Poate nici nu este nevoie, atat vreme cat stim cum sa ne informam. Eu personal evaluez cu atentie orice informatie, incercand sa aflu unde se afla consensul stiintific in acea chestiune. De regula, consensul stiintific beneficiaza de un mecanism de auto-control foarte eficace prin care se asigura lipsa derapajelor. Se numeste "peer-review". Revistele de stiinta prestigioase nu publica studii, articole, pareri sau editoriale decat in urma evaluarii materialelor de catre alti oameni de stiinta independenti. Astfel, comunitatea stiintifica isi formeaza consensul de care pomeneam mai devreme. Evident ca nu de fiecare data se ajunge la consens, de asta este stiinta asa de frumoasa. Cand nu avem destule date, se emit ipoteze care sunt verificate in timp dar pana vin dovezile avem de-a face cu speculatii. Nu este si cazul vaccinarii, unde dovezile favorabile acesteia au convins de mult oamenii de stiinta. Aici nu includ acei medici care se auto-intituleaza cercetatori stiintifici dar le lipsesc publicatiile in reviste prestigioase.
4. Sunt de formare medic desi nu profesez. Acest lucru are mai putina importanta. In alte domenii despre care stiu mult mai putine, caut parerea autoritatilor stiintifice competente. In ziua de azi este relativ simplu sa afli parerea celor mai "tari" biologi, fizicieni, chimisti etc.
5. Revin cu o precizare prezenta si in postarea initiala: in stiinta nu cred ca este prea mult loc pentru "opinii". in urma analizarii dovezilor, se creioneaza realitatea iar in acel moment orice "opinie" pe care o avem devine irelevanta. In cazul in care nu s-a ajuns inca la un consens, asa cum precizam mai sus, suntem indreptatiti sa emitem ipoteze, iar daca suntem suficient de isteti ne si putem gandi la experimente pentru a le testa.

Ce parere ai avea tu despre jurnalistul care ar invita intr-o emisiune, la o ora de maxima audienta, un ratacit care ar avea "opinia" ca Pamantul de fapt este plat iar tot ce stim noi despre Terra este o uriasa conspiratie? Crezi ca sunt dogmatic daca cred ca jurnalistul ar trebui sa-si cenzureze dorinta de echidistanta?

Amiraelus spunea...

1. De cate ori nu s-a dovedit gresit (total sau partial) consensul stiintific in istorie?
2. Din experienta mea, sunt medicamente care functioneaza si care nu. In istoria mea medicala, au fost cazuri cand medicamentele prescrise au avut cu exactitate efectul prevazut si cazuri cand nu au avut niciun efect, ba mai mult, intamplandu-se sa gasesc totusi o rezolvare a problemei, am intampinat din partea medicilor o neincredere completa. Toate organismele amintite de tine sunt formate din oameni si se comporta asemenea oamenilor: o data ce cred in ceva, tin neaparat sa aiba dreptate si sa impuna si altora ce cred.

3.Oamenii descopera fragmente de adevar, descopera lucruri superficiale. Iti reamintesc ca odata faptul ca pamantul era plat reprezenta un consens stiintific si cei care afirmau altceva erau arsi pe rug. De asemenea, ceea ce numesti prestigiu este de fapt recunoasterea majoritatii si nu uita ca majoritatea asculta manele. Mereu a trebuit sa apara un nebun care sa nege consensul stiintific, sa fie ars pe rug si apoi sa devina consens stiintific el insusi. Partialitatea demersului stiintific, cu ipotezele, speculatiile, disputele samd, nu mi se pare o chestiune estetica, ci una de imprecizie, decurgand si ea din natura imprecisa a fiecarui individ in parte. La fel si cu dovezile, ceea ce oamenii tind sa considere o dovada, nu inseamna ca este neaparat una. Uneori este, alteori nu.
4. Zau daca imi dau seama cum faci sa stii care sunt cei mai tari si la ce raportezi parerile lor in lipsa unei experiente proprii cat de mici. Daca functioneaza pentru tine sa iti atingi obiectivele, la mai mare!
5. In ce priveste realitatea, nu este loc pentru opinii, dar stiinta nu se suprapune realitatii decat partial. Si superficial, as zice. Cu cat mai subtila realitatea, cu cat mai departe de grosierul existentei noastre imediate, si implicit de experienta noastra imediata, cu atat mai greu de surprins, analizat, interpretat. Si daca acest consens stiintific este eronat mai mult sau mai putin, toate constructiile pe baza sa sunt eronate in aceeasi proportie.

Daca ar fi dupa mine, rostul canalelor de informatie ar fi sa informeze asupra ceea ce exista, nu sa traga concluzii sau sa impuna anumite informatii.
Pe langa libertatea de expresie, exista si discernamantul, si asa cum tu crezi in consensul stiintific, altii cred in ce spune ratacitul. Si cei ca tine, si cei ca mine, si cei ca el au acelasi loc sub soare, si au reprezentantii lor. Existam cu totii si nu se poate altfel. Ratacitul exista, si trebuie sa fim informati despre el. Poate ca cei rataciti suntem noi, cine stie. Daca informatia pe care o avem este reala, ea exista si rezista oricarei verificari. Nu trebuie aparata, protejata. Este datoria fiecaruia dintre noi sa verificam ce stim, daca vrem sa stim adevarul.
Si in treacat fie spus, mi-as paria colectia de Pif-uri ca o parte importanta din ce stim despre Terra este de fapt fals.

Oti spunea...

Amirale, imi place masca ta desi nu inteleg exact simbolistica. Este cumva dinozaur?
Uite si raspunsurile mele:

1. Nu stiu de cate ori consensul stiintific s-a dovedit eronat. Importanta este modalitatea in care se contesta o notiune consacrata. Se emite o ipoteza care este apoi testata, tot in cadrul stiintei, de cele mai multe ori chiar de catre sustinatorii consensului initial. In niciun caz nu s-a ajuns la rasturnarea consensului dupa ce a venit ratacitul sa ne impartaseasca revelatia lui...

2. Lucrurile nu stau asa cum le-ai prezentat tu. In medicina, niciodata eficacitatea sau siguranta vreunui medicament nu se judeca prin prisma unor cazuri individuale. Este nevoie de prelucrarea statistica a mii de cazuri de pacienti inclusi in studii, impartiti in loturi randomizate care iau "orbeste" fie medicamentul studiat fie placebo. Nici macar medicul curant nu stie ce pastile ia de fapt fiecare pacient in parte. Nu am spatiu si nici timp sa-ti descriu in detaliu felul in care se judeca OBIECTIV eficacitatea si siguranta medicamentelor.

3. Comentariul tau induce ideea ca acei nebuni frumosi care contestau consensul stiintific au fost arsi pe rug in NUMELE stiintei. Sper ca este o greseala de exprimare si nu o dorinta de manipulare:). Te referi probabil la Giordano Bruno care a fost ars pe rug din ordinul biserii catolice care la acea vreme adoptase dogma Pamantului ca centru al Universului si unic sediu al vietii. Oricum, nu se poate vorbi de consens stiintific in acele timpuri. Ideea de "peer-review" este de data recenta. Eu faceam aluzie la ratacitii care ASTAZI contesta forma Pamantului, aselenizarea, Holocaustul s.a.m.d.

4. Hai sa facem un test in domeniul medical: tu de unde te informezi daca primesti pe mail un mesaj in care se contesta un anumit medicament?

5. Nu inteleg la ce te referi cand scrii ca "stiinta nu se suprapune realitatii decat partial. Si superficial..." Probabil te referi la faptul ca stiinta nu poate descrie (inca) in totalitate realitatea. Este adevarat ca exista multe dovezi despre care stiinta nu are explicatii. In acele cazuri este de dorit sa ne multumim sa spunem: "nu stim". De ce ne simtim indreptatiti sa umplem golurile cunoasterii cu bazaconii pentru care nu avem nicio dovada? Hai sa fim curajosi si sa spunem NU STIU!

Mi-as dori ca mass-media sa reflecte diferitele puncte de vedere ale fiecarei controverse proportional cu relevanta si veridicitatea lor. Evident ca pentru asta avem nevoie de jurnalisti mai priceputi in a se informa. Concret, asta ar insemna ca in chestiuni medicale, nu-l invit in studio de tamplarul care a visat ca-i trece blenoragia daca-si bate un cui in cap.

Amiraelus spunea...

Ca inedit, as putea sa iti amintesc de Cardano (1501-1576) (care se intitula, ironic as putea spune daca ne gandim la profesia ta) al saptelea medic de la crearea lumii si care este cel care a iluminat, prin nebunie, lumea matematicii prin introducerea numerelor numite astazi imaginare.
Mai recent, ca sa se apropie de ideea ta de peer review, as putea sa amintesc vorbele unuia din fondatorii mecanicii cuantice- Schrodinger, : "daca trebuie sa ader la acest diabolic salt cuantic, voi regreta pentru totdeauna ca am fost implicat in formularea sa". Ideea discontinuitatii a primit in epoca o opozitie teribila din partea consensului stiintific al fizicienilor.
Cand spun ca stiinta este partiala si superficiala ma refer in primul rand la doua calitati pe care le poate avea stiinta- ea poate fi obiectiva si subiectiva. Departe de ideea ta de stiinta obiectiva, adevarata stiinta obiectiva poate fi practicata doar de oamenii obiectivi, calitate ce le permite sa observe adevarata structura, functionare, cauzalitate a lucrurilor. Ei pot vedea esenta, pe cata vreme stiinta subiectiva se margineste la a lucra cu fenomene secundare in cel mai bun caz, daca nu marginale iar rezultatele sunt pe masura.
Ca sa vorbim de stiinta medicala, ea este departe de a fi exacta, daramite obiectiva. In primul rand, cunostintele anatomice ale omenirii de astazi se marginesc la o parte a corpului fizic si la tot felul de interpretari fantastice ale functionarii sale si a celorlalte parti ale organismului. Si ma tem, de asemenea, referindu-ma la acel "nu poate descrie inca realitatea", ca urmand aceasta cale gresita de "cunoastere", nu va ajunge prea departe, aceasta medicina a ta. Te asigur ca nu ar exista "cazuri disparate", "statistici", etc., daca medicina contemporana ar fi o stiinta exacta si obiectiva.
In ce ma priveste, pentru ca ai intrebat, nu ma preocupa sa aflu daca un medicament despre care aflu in mail functioneaza sau nu, decat daca ma confrunt personal cu necesitatea lui si atunci singura cale este sa il verific. Desigur, citesc intai cat de multe informatii pot din ambele tabere si dau atentie speciala marturiilor de pe forumuri, care au sanse sa provina din experienta individuala a oamenilor. Pana la urma, in conditiile medicinei de azi pe care tocmai le-am descris mai sus, ma aflu la mana hazardului si a statisticii si nu pot face decat sa incerc sa fac riscul cat mai mic, oricum ai lua-o.

Oti spunea...

Asculti "ambele tabere"? Si dupa aceea probabil iti spui: "adevarul este undeva in mijloc" sau "nu iese fum fara foc".
Offf, ce usor poate o minciuna sau o enormitate sa mute balanta opiniei publice departe de pozitiile rationale!

Amiraelus spunea...

Nu poate fi altfel, orice opinie naste opinia de sens opus.
Pentru fiecare dintre noi, cuvantul cheie este la ce raportam ce aflam sau ce stim?
In lipsa experientei proprii la care sa raportez informatia, nu am motive sa consider ca veridic un lucru sau altul.
Desigur, opinia forumurilor medicale beneficiaza de o prezumtie de veridicitate, dar nu este in niciun caz absoluta. Orice lucru are mai multe laturi, intotdeauna.

emilian spunea...

a.

Mi-a placut mult postul, mi se pare intr-adevar ca in cautare de senzational de multe ori media accentuaza mai degraba punctul de vedere excentric si de multe ori fals.

A fost facut un studiu psihologic relevant pentru subiect as spune, am citit despre el in Bogdan Ficeac - Tehnici de maipulare. Un set de oameni a fost pus sa citeasca o lista de cuvinte si apoi sa voteze cu privire la cat de agreabil este fiecare cuvant. Cuvintele care au aparut de mai multe ori in cadrul listei au fost considerate mai agreabile decat celelalte.

Mai ales in cazul lucrurilor care au fost bine studiate si exista un consens stiintific, mi se pare foarte daunator pentru populatia neinformata sa fie expusa excesiv unui punct de vedere irational.

b.

Amiraelus, sunt curios ce fel de educatie i-ai oferi copilului tau. Ai prezenta toate punctele de vedere de sens contrar cu o pondere egala? De cum si-ar forma o parere intr-o directie ai porni sa-i descrii punctul de vedere egal si de sens contrar? Cum crezi ca ar vedea lumea pe care ne inconjoara atunci?

Probabil ca nu te-ar crede daca i-ai spune ca de fapt merele nu cad din copaci ci zboara spre cer, asta pentru ca poate verifica si singur ca parerea contrarie e falsa. Solutia mea personala cu privire la lumea fizica ce ne inconjoara e actul stiintific si experimentul (e.), care e principiul pe care i l-ai inspira copilului tau prin care sa relationeze cu lumea fizica?

c.

Cu privire la comentarii, ma intrebam de ce s-a pierdut ideea centrala a discursului. Amiraelus, pare ca ai ignorat total asta sau poate ca esti total in dezacord si ai trecut la atac doar pe detalii fara sa pornesti cu o pozitie fata de ideea centrala care e sumarizata in primele 2 paragrafe ale postarii.

d.

Fiecare fir de conversatie ar putea fi interesant de sine statator. Insa exista riscul ca dialogul sa
fie o discutie intre 2 scoli de gandire gen creationism si evolutionism. Astfel de discutii de multe ori se transforma intr-un dialog al surzilor, in cel mai bun caz se ajunge la o axioma care e diferita de ambele parti.

e.

Ai un post despre obiectivitate pe blogul tau la http://amiraelus.blogspot.com/2009/12/fi-obiectiv.html.

Amiraelus, diferenta dintre stiinta si credinta este modul in care se cerceteaza si se confirma teoriile. Experimentul repetabil este fundamentul stiintei care ii confera obiectivitate, nu exista stiinta subiectiva - teoriile sunt subiective, un experiment ar trebui sa fie obiectiv si de aceea exista metoda double-blind spre exemplu in medicina, psihologie, etc.

emilian spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Adi spunea...

Muie le iehovisti, mormoni si atei!

 
Banda Scepticism Ateism