Insanatosirea societatii este calea catre secularizarea ei

...
Nu mai surprinde pe nimeni faptul ca in 2009, la 200 de ani de la nasterea lui Darwin, inca multi dintre conationalii nostri se bazeaza pe dogma crestina ortodoxa cand vine vorba de intrebari la care stiinta s-a pronuntat fara echivoc, "cum a aparut omul?", "care este varsta Pamantului?", "care este istoria eticii si a moralei?" Situatia nu este specifica Romaniei, desi se pare ca stam mult mai rau decat alte tari din nord-vestul continentului in ceea ce priveste intelegerea si acceptarea evolutionismului.

Circula mai multe ipoteze stiintifice, pe care nu le voi enumera aici, care incearca sa faca lumina asupra complexului de factori care determina oamenii sa-si caute raspunsurile in religie.

In iulie, Gregory Paul si colaboratorii au publicat in Evolutionary Psychology rezultatele unui studiu foarte elaborat care gaseste o corelatie intre gradul de religiozitate a unei natiuni si gradul de disfunctionalitate a societatii. Subiectul a fost abordat prin compararea mai multor tari din perspectiva prevalentei non-teismului in corelatie cu diversi factori socio-economici.

Concluzia: cu cat o societate este mai disfunctionala cu atat gradul de religiozitate a membrilor ei este mai ridicat.

Indicele compozit care defineste gradul de disfunctionalitate a unei anume societati a fost stabilit prin cumularea unor indicatori ca: rata omuciderilor, a violurilor, a sinuciderilor, a avorturilor, a infectiilor cu transmitere sexuala, speranta de viata, global poverty index, rata coruptiei etc.
Acest indice compozit a fost comparat cu indicatori ai gradului de religiozitate: credinta in dumnezeu, acceptarea literala a bibliei, participarea la slujbe religioase, practica rugaciunii etc.

Autorii speculeaza pe marginea acestei corelatii, precizand ca probabil stresul generat de traiul intr-o societate disfunctionala precum si conditiile socio-economice defavorabile sunt un teren fertil pentru acceptarea unor explicatii religioase facile. In schimb, in societatile sanatoase, religiozitatea este la valori mult mai mici.
Cu alte cuvinte, cand te confrunti cu atat de multe probleme in societate, tinzi sa nu-ti mai bati capul si iei de bun de zice popa...

Privind la disfunctionalitatea societatii romanesti, nu sunt sigur ca imi convine aceasta concluzie dar n-avem ce face. Se pare ca insanatosirea societatii este o conditie necesara secularizarii.
...

Sobolanii crestini

...
Unul dintre argumentele cele mai vehiculate in disputa dintre evolutionism si creationism este aparitia simtului etic si al moralei. Credinciosul de orice confesiune este convins ca notiunile de bine si rau sunt date de dumnezeu iar fara interventia divinitatii omul nu ar fi decat o bruta insensibila. In consecinta, atributele morale superioare ar fi apanajul exclusiv al “celui mai iubit dintre pamanteni”.

Sa fie oare asa? Ce fel de dovada ar fi suficienta pentru a-i convinge ca simtul etic al omului este doar una dintre functiile superioare care au aparut de-a lungul evolutiei sale?
Poate daca am gasi dovezi de altruism si cooperare reciproca aparent dezinteresata in comportamentul unor  animale contemporane, ce ziceti?

Un articol publicat luna trecuta in ScienceDaily prezinta primele dovezi de comportament etic la alte animale in afara omului. Ironia soartei este ca aceste mostre de altruism generalizat, ce-i drept primitiv, vin din partea reprezentantilor unei specii considerata “impura” de majoritatea religiilor contemporane.

Totusi, sunt convins ca aceasta noua dovada impotriva creationismului nu-i va clinti pe credinciosii care au dificultati cu intelegerea conceptului de dovada, din moment ce nu accepta rigorile metodei stiintifice si-si iau intelepciunea din carti vechi de mii de ani, pline de pilde care cu greu mai pot fi incadrate la capitolul legale, daramite morale.
...

Multitasking? Mai bine nu!

...
Pentru a citi cu atentie acest text, am rugamintea sa lasati deoparte iPod-ul, opriti televizorul si minimizati celelalte ferestre ale browser-ului. Fiti linistiti! Nu m-a lovit brusc frustrarea nebagatilor in seama care solicita disperat atentia celor din jur. Tot la voi ma gandesc.

Un articol publicat in editia din 24 august a revistei ScienceDaily releva performantele mentale scazute ale iubitorilor de multitasking. Cercetatorii condusi de Prof. Clifford Nass au studiat pe trei dimensiuni subiectii impartiti in doua loturi in functie de nivelul de multitasking :

• capacitatea de ignorare a informatiei relevante, un foarte bun substitut al calitatii procesului de filtrare
• capacitatea de organizare a informatiei
• abilitatea de a trece rapid si eficient de la o sarcina la alta

Pe toate cele 3 dimensiuni subiectii care utilizeaza pe scara larga multitasking-ul au performat semnificativ mai slab decat cei care prefera sa faca lucrurile pe rand.

Mitul napoleonian al omului superior, capabil sa stea pe cal si, simultan, sa priveasca la stanga, a primit o serioasa lovitura.
...

Dumnezeii lui Minculescu

...
Aseara l-am vazut pe Cristi Minculescu, solistul trupei Iris, multumind lui dumnezeu pentru reusita operatiei de transplant de ficat. In schimb n-am auzit nicio multumire publica adusa medicilor care l-au operat sau autoritatilor romane care, spre lauda lor, au aprobat plata operatiei din bani publici. Poate au cazut la montaj, cine stie?

Nu-mi este clar carui dumnezeu a multumit ieri Cristi: celui care l-a salvat sau celui care l-a imbolnavit in prima instanta? Multi oameni se grabesc sa precizeze ca raul din lume este adus de dumnezeu pentru a incerca omul. Totusi, daca dumnezeu este omniscient, de ce este nevoie de aceasta mascarada cand el ar trebui sa stie daca omul va face fata incercarii? In concluzie, dumnezeu nu poate fi benevolent si omniscient in acelasi timp. Ce zici, Cristi? Ce dumnezeu preferi?
...

Trebuie sa vindecam cu sublerul sau cu penelul?

...
Medicina ca o arta

Probabil ca ati mai auzit aceasta sintagma: medicina nu este stiinta este mai degraba o arta. Nu sunt sigur cine sau cand a lansat-o dar un lucru este cert: ESTE FOARTE PERICULOASA!

Ce inseamna stiinta?
Metoda stiintifica este aplicabila si in medicina, fundamentarea ipotezelor stiintifice are loc prin intermediul medicinei bazate pe dovezi. Evolutiile neliniare ale majoritatii bolilor cunoscute cuplate cu complexitatea uluitoare a proceselor corporeale ne impiedica sa extrapolam la intreaga populatie succesul inregistrat de o terapie administrata doar catorva pacienti. Cu alte cuvinte nu putem stii daca medicamentul X este cel care a determinat ameliorarea starii pacientului sau boala acestuia trece printr-o stare de remisiune prelungita. Odata cu dezvoltarea metodelor de investigatie paraclinice au fost evidentiate urme de cancere sau infarcte de miocard la pacienti care nici n-au avut habar de gravele boli pe care organismul lor le-a invins.
Aceeasi concluzie este valabila si in cazul pacientilor tratati cu ierburi, apa structurata sau potiuni magice. Testimonialele sunt irelevante din perspectiva evaluarii eficacitatii tratamentului urmat, oricat de spectaculoasa ar fi fost evolutia pacientului.

Pentru a trage concluzii referitoare la eficacitatea si siguranta unei terapii studiate, fie ea medicament sau potiune magica, este nevoie de trialuri clinice care sa implice un numar mare de pacienti. Un grup va primi medicamentul studiat iar un alt grup va primi fie o pilula inactiva, asa-zisul placebo, fie o alta terapie dovedita anterior. Pentru a se elimina subiectivismul, nici pacientii inrolati si nici medicii evaluatori nu stiu carui grup apartine fiecare pacient in parte. Ei sunt "orbiti" lucrand cu pilule sau solutii aparent identice numerotate diferit de o comisie centrala care va face ulterior analiza datelor raportate de investigatori. Omul este o fiinta eminamente subiectiva care-si evalueaza experientele personale in functie de context. Asteptarile nostre joaca de asemenea un rol important in evaluarea succesului si de multe ori dezamagirile noastre nu sunt determinate de performante slabe ci de ambitii nerealiste.

Satisfactie = Performanta - Asteptari

Ce inseamna arta?
Arta este apanajul artistilor, un grup elitist al celor chemati sa fie atinsi de geniu. Prin definitie arta este ceva rar, un act de creatie luminos care apare intr-o mare de kitch-uri. Fiecarui Luceafar ii revine o tona de maculatura, fiecarei Gioconde un camion de Rapiri din Serai.

Considerand medicina o arta si fiind dispusi sa-i toleram ciornele si schitele in asteptarea operei de geniu care ar putea sa nu vina niciodata, consimtim la multa suferinta si pierderi de vietii omenesti cauzate de medicii-artisti care prefera improvizatia in detrimentul caii batatorite. De ce sa nu vorbim de medicul inginer care masoara cu sublerul atent sa nu se abata de la proiect? De ce preferam sa vorbim de medicul artist a carui chemare este adesea discutabila? Arta este prin ea insasi interpretabila si nu-si are locul in domenii de o importanta fara echivoc.

Cati oameni trebuie sa moara pentru a satisface orgoliul profesional al medicilor care resping tiparele dovedite ale medicinei bazate pe dovezi?

Intr-o prima instanta m-as multumi daca nu si-ar denumi propriul act medical drept arta.
...