Citat din comunicarea lui Puric

...
Mai multi dintre voi s-au aratat interesati in a afla ce maxime a scos Dan Puric sambata la Sinaia la congresul de cardiologie de m-a facut sa reactionez. Iata un citat aproximativ:

"Proto-parintii ne relateaza ca la inceputuri, in realitatea raiului, trupul mergea in urma sufletului iar deasupra amandurora mergea inima care le cuprindea. Pe atunci, o inima se vedea cu alta inima in mod direct... Dupa Pacat, Dumnezeu a bagat inima in trup si de aceea astazi este asa de greu sa vezi inima omului".

Recitind randurile de mai sus imi dau seama ca sunt un nemernic fara inima, incapabil sa patrunda poezia fina a unei comunicari care este adresata dimensiunii spirituale a inimii. Cred ca voi arde in realitatea iadului...
...

400 de cardiologi ascultand inima unui purice

...
Dan Puric a vorbit ieri in deschiderea celui de al 48-lea Congres National de Cardiologie. Dupa ce a enuntat pompos infrangerea materialistilor odata cu aparitia mecanicii cuantice (de unde o fi tras concluzia asta?) talentatul actor le-a povestit cardiologilor cum sta treaba cu inima...
Evident ca in tot acest timpul a vorbit despre minte, sediul moralei, compasiunii, emotiilor la care facea referire. Nicicand un speaker al congresului de cardiologie nu s-a aflat intr-o eroare anatomica mai mare...

Nu discursul lui Puric m-a deranjat, de fapt. Ii cunosteam si apreciam discursurile poetice, pildele mestesugite, fiorul romantic care le strabate. Daca autorul n-ar avea aerul ca spune niste adevaruri absolute atunci cand filozofeaza despre dumnezeu si om, reprezentatia ar fi foarte agreabila.

Este insa jenant faptul ca organizatorii unui eveniment stiintific de tinuta, pentru Romania, au invitat un artist sa faca o "comunicare" menita sa "completeze" materialitatea stiintei cu o apologetica ortodoxa spiritual-filozofica.

P.S. Auditoriul a adorat de-a dreptul atat partea artistica cat si cea religioasa, asa ca eu raman cu o constatare amara: decizia organizatorilor a fost conforma gusturilor participantilor...
...

Dialogul surzilor

In dezbaterea dintre evolutionism si creationism asistam la un dialog al surzilor. Inainte de a arunca cu pietre in tabera opusa, oricare ar fi ea, aruncati-va un ochi asupra concluziilor la care a ajuns un grup de psihologi americani care au publicat in Psychological Bulletin.

Pe scurt, oamenii sunt mai interesati de validarea propriilor convingeri decat de adevar. Prea putini dintre noi suntem sincer preocupati de intelegerea argumentelor partii adverse. Evident ca exista nuante in aceasta concluzie dura. In cazul controverselor care implica sistemul de valori, subiectivismul atinge cote mult mai mari decat in cazul controverselor fara miza. Cei mai opaci la parerile contrare au fost cei care au apucat deja sa se manifeste in directia convingerilor lor. Daca aveti $11,95 in plus, puteti afla detaliile analizei.

In consecinta, inainte de a ridica data viitoare "piatra" dialogului promit sa consult mai des argumentele creationismului. Pardon! Ale proiectului inteligent...

Where is Big Brother, man? - ep. 2

...
Asadar omul nu l-a gasit pe dumnezeu nici in cer, nici pe orbita, nici in sistemul nostru solar, si nici printre miliardele de stele si galaxii. Macrocosmosul pare sa se miste fara interventia vreunei entitati supranaturale, fizicienii gasind ecuatiile care stau la baza mecanicii astrale.

CERN a pus la dispozitia publicului larg video-uri educative care fac lumina si in Microcosmos. Inutil sa precizez ca nu l-au gasit pe Big Brother acolo. Sau ar fi trebuit sa-i spun Small Brother de data asta?

Cred ca omul ar trebui sa inceteze sa-l mai caute pe dumnezeu si ar trebui sa-si dea seama ca el insusi devine creator... al tuturor entitatilor supranaturale pe care cu atata staruinta le inventeaza...
...

Where is Big Brother, man? - ep. 1

...
"Tatal nostru care esti in ceruri..." incepe o binecunoscuta ruga crestina. In perioada in care a fost compusa, cerul parea singurul loc plauzibil in care se putea afla dumnezeu, cel care ne privea pe toti ca un Big Brother ancestral. Pe Pamant nu avea cum sa fie pentru ca acolo oamenii l-au cautat in van. In vremurile acelea omul era mic si neajutorat si avea nevoie sa stie ca este copilul preferat al unui parinte abuziv, gata sa-l ia la bataie la primul semn de lipsa de respect.
Mai tarziu, omul a crescut dar inca isi mai cauta parintele. Ridicandu-se deasupra norilor si negasindu-l, l-a trimis mai departe, printre stele. Astazi, scrutand universul cu telescoape din ce in ce mai puternice, astronomii au renuntat sa-l mai caute pe creator printre miliardele de stele si galaxii.

 

In urma cu cateva zile, ESO, Organizatia Europeana de Cercetari Astronomice din Emisfera Sudica a pus la dispozitia noastra imagini superbe de inalta rezolutie infatisand discul galaxiei noastre, vazut din lateral din pozitia noastra. Pe langa partea centrala mai umflata a discului galactic se mai pot vedea nebuloase stralucitoare sau intunecate, stele tinere si muribunde precum si alte galaxii satelite in departare. Scala la care vedem discul Caii Lactee este covarsitoare, judecand dupa standardele cu care suntem obisnuiti: diametrul discului galactic pe care-l vedem aproape in totalitate in imaginea atasata este de aproximativ 500.000 de ani-lumina. Atat ii trebuie luminii sa strabata spatiul din dreapta catre stanga fotografiei, trecand prin centrul galaxiei.

Rezolutia telescoapelor este suficient de buna pentru a evidentia detaliile spectacolului cosmic, dar nu este de ajuns pentru a identifica barba creatorului, itindu-se de dupa vreo stea. Bun! Mai putem bifa un teritoriu unde nu are rost sa mai cautam...

Episodul urmator: dumnezeu este printre noi. Nu putem sa-l vedem pentru ca este prezent in structura intima a materiei care ne inconjoara. Microscoapele electronice si acceleratoarele de particule au cuvantul...

...

Cum ati petrecut sfarsitul lumii?

...

Astazi este a cincea zi de dupa sfarsitul lumii. Nu stiu exact unde v-a prins clipa distrugerii totale a Pamantului dar sper ca aveti net acolo unde ati ajuns, in Rai sau in Iad, depinde de cat demult l-ati lingusit pe sefu'.
Cat despre mine, 09.09.09 m-a prins intr-o betie zdravana si am ratat spectacolul, deschizand ochii de abia a doua zi. Inca nu stiu unde sunt dar am timp sa ma dumiresc pana in 2012 cand se va mai distruge o data lumea, sau ce-a mai ramas din ea...
Acum va las si fug sa-mi iau niste combustibil. Nu vreau sa ma trezesc pana atunci. E asa de bine cu creierii varza!
...

Inima de soparla

Oamenii pun mare pret pe organul care asigura circulatia sangelui prin corp. Exemple graitoare sunt expresiile "un cantec de inima albastra", "a murit de inima rea", "a dovedit in lupta ca-n piept ii bate o inima de leu" etc.
Inima a fost si mai este (vai!) considerata sediul sufletului, al curajului, al compasiunii, mult timp dupa ce oameni de stiinta au ridicat valul ignorantei de pe ochii nostri impaienjeniti.

Astazi, aceiasi oameni fara inima :) ne anunta in revista Nature, preluati de ScienceDaily, despre reconstituirea evolutiei genetice a inimii din inima cu trei camere a broastelor spre inima cu patru camere a pasarilor si mamiferelor.
Studiind gena Tbx5, implicata in aparitia unor boli cardiace congenitale la om, au ajuns la concluzia ca distributia si concentratia acesteia determina gradul de separatie dintre cele doua ventricule de-a lungul continuumului broasca - soparla - testoasa - pasare - mamifer.

 

In timpul dezvoltarii intrauterine a copilului, Tbx5 determina septarea camerei ventriculare, defectele genetice generand oprirea dezvoltarii inimii fie la design-ul de inima de broasca (inima tricamerala - defect septal incompatibil cu viata in lipsa rezolvarii chirurgicale), fie la defecte septale intermediare (design de inima de soparla sau de testoasa).

Acest studiu deschide calea cercetarii defectelor congenitale umane din perspectiva evolutiei speciilor si este un nou exemplu cum aparatul stiintific al evolutionismul asigura congruenta mai multor stiinte, biologia si medicina, in acest caz.

Intrebarea cheie pentru oponentii evolutiei nu este neaparat cum a evoluat inima lor de la design-ul de soparla la cel de mamifer ci de ce creierul nu a urmat aceeasi cale...